Sondaj: Livrări de rachete Taurus în Ucraina? Nu, mulțumim!

Olaf Scholz continuă să respingă livrarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina. "Eu sunt cancelar și așa stau lucrurile", a declarat el la începutul lunii martie. Scholz se teme că rachetele Taurus, care au rază de acțiune de 500 de km, ar putea fi îndreptate spre Rusia, situație în care Germania ar fi atrasă în război.

Însă opoziția lui Scholz față de livrarea sistemului Taurus în Ucraina continuă să dea naștere la ample controverse în coaliția de guvernare de la Berlin, formată din social-democrați, ecologiști și liberali. Unii liberal-democrați amenință fățiș că ar putea susține inițiativa conservatorilor creștin-democrați, care vor încerca din nou, săptămâna viitoare, să supună la vot în Bundestag furnizarea acestui sistem de arme în Ucraina.

Circa 61 la sută dintre germani sunt împotriva livrării

Pe de altă parte, potrivit unui sondaj ARD, atât alegătorii conservatori, cât și cei social-democrați susțin decizia cancelarului federal. Sondajul indică o majoritate firavă în favoarea livrării Taurus doar în rândul alegătorilor ecologiști și liberali, în vreme ce susținătorii Alternativei pentru Germania și ai Alianței Sahra Wagenknecht sunt în proporție covârșitoare împotrivă.

Mai mulți bani pentru Bundeswehr

Sondajul reprezentativ comandat de postul public de televiziune german a cuprins 1288 de persoane cu drept de vot din Germania și a fost realizat în perioada 4-6 martie 2024 - așadar după ce președintele rus Vladimir Putin și-a reluat amenințările la adresa Occidentului, în discursul său despre starea națiunii. Șase din zece germani se tem în continuare că Republica Federală ar putea fi atrasă direct în război. Pentru la fel de mulți, pericolul unor atacuri rusești asupra altor țări europene rămâne în continuare cât se poate de actual. Nu surprinde prin urmare că germanii rămân deschiși față de intensificarea eforturilor de întărire a apărării.

Trei din patru persoane chestionate de sociologi consideră corectă decizia guvernului german de a permanentiza cheltuieli de cel puțin două procente din produsul intern brut pentru apărare, o sumă semnificativ mai ridicată decât în perioadele anterioare. Mai puțină armonie domnește în ceea ce privește modul de finanțare a acestor cheltuieli suplimentare. Patru din zece cetățeni sunt în favoarea economiilor în alte domenii, în timp ce o treime preferă suspendarea frânei datoriilor și contractarea de împrumuturi. (În urmă cu 15 ani, din dorința de a frâna acumularea de noi datorii, a fost introdus un paragraf special în legea fundamentală, cunoscut sub numele de frâna datoriei, care stabilește că guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din PIB. Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în situaţii de urgenţă excepţională, n.r).

Scăderea încrederii

Publicarea de către Rusia, la începutul lunii martie, a unei conversații între soldați de rang înalt din Bundeswehr, care ar discuta despre posibilități de livrare a sistemului Taurus în Ucraina, îngrijorează populația. Cei mai mulți cetățeni, arată sondajul, se tem că Germania va deveni din ce în ce mai mult ținta spionajului rusesc, dar și că țara lor este prea puțin pregătită pentru atacurile informaționale ale Rusiei - 85 la sută sunt în continuare de părere că Rusia nu este o țară în care să se aibă încredere. De menționat că nici parteneri tradiționali ai Germaniei, precum Franța sau SUA, nu se mai bucură de un nivel la fel de ridicat de încredere din partea germanilor.

Criticile la adresa Israelului sunt în creștere

Nu doar Ucraina, ci și Orientul Mijlociu este văzut ca un alt centru periculos de conflict, după atacul terorist din octombrie anul trecut al Hamas. Având în vedere escaladarea dramatică a situației umanitare din Fâșia Gaza, cetățenii germani critică din ce în ce mai mult Israelul. Întrebați dacă răspunsul militar al Israelului a fost adecvat, 50 % au răspuns ”nu” - cu nouă procente mai mulți decât în noiembrie 2023.

Aproape trei sferturi dintre respondenți consideră în continuare că organizația Hamas este responsabilă pentru situația de pe teren. Însă un număr tot mai mare de germani (62 la sută) atribuie responsabilitatea pentru această situație și Israelului.

Grupul conservator CDU/CSU continuă să conducă în sondaje

În ceea ce privește activitatea guvernului, lucrurile sunt aproape neschimbate, în sensul că patru din cinci cetățeni continuă să se declare nemulțumiți de prestația acestuia. Această evoluție se reflectă și în cotele de popularitate ale partidelor.

Astfel, dacă mâine ar avea loc alegeri pentru Bundestag, Partidul Social-Democrat, Partidul Verzilor și Partidul Liberal-Democrat, care împreună formează coaliția, nu ar mai obține majoritatea. La fel ca în luna precedentă, social-democrații ar lua 16 la sută, Verzii s-ar menține la 14, iar liberal-democrații abia ar trece cu mult noroc pragul de 5 la sută (în creștere cu 1 la sută față de acum o lună). Grupul conservator CDU/CSU ar rămâne cea mai puternică forță politică, obținând 29 de procente.

În urma sa ar veni Alternativa pentru Germania, care ar putea spera la 19% (scor neschimbat față de precedentul sondaj). Partidul Stângii (Die Linke), moșternitorul fostului partid comunist est-german, ar lua numai 3 procente, ceea ce înseamnă că nu ar trece pragul electoral. În schimb, Alianța Sahra Wagenknecht, rezultată din scindarea Die Linke, ar accede în Bundestag cu șase procente (+1).